povesti de la bunicii nostri…

… tremurand. Vezi, nu si-a facut efectul de prima data, si-a facut efectul tarziu. Pe urma, a venit ziua lui 22 iulie, ne prinde in Bucuresti. Toata lumea… n-a mai miscat nimeni atunci cand s-a declarat dimineata razboiul. Si a spus: “Soldati, va ordon, treceti Prutul!” Asta e cuvantul lui.

– Celebra declaratie, da…
– Antonescu, da, “Soldati, va ordon, treceti Prutul!” Ca granita era pe Prut, stiti, ramasese la rusi Basarabia din 1940…

– Aici e o problema cu dus si intors, multi ca daca ar fi ramas, poate situatia razboiului ar fi fost alta, dar nici sa te opresti in fata unui inamic declarat, nu stiu daca era foarte bine, pana nu-l invingeai complet…

– Pai nu se putea, ca am inteles si noi situatia, ca… da… am dat si denumirea, ca asa a fost… denumirea “Pentru pamant si cruce”, pentru ca asa ne-au spus si ofiterii, zice “Titlul razboiului acesta este “Pentru pamant si cruce””, zice “Pentru pamant ca sa dezrobim Basarabia, si pentru cruce, deoarece comunistii distrusesera bisericile, si trebuie sa luptam si pentru credinta… ca distrug bisericile… ce facem?” Asta a fost, de aia s-a dat titlul asta, “pentru pamant si cruce”. E o problema pe care noi nu prea o luam in seama asa, toate chestiile astea, dar

– A deci nu a reusit, ca sa zic asa, acest joc de cuvinte, sa creeze intre soldati un soi de teama, un soi de emotie speciala?

– Vedeti dumneavoastra ce a facut… a dat un decret, lege sau nu stiu ce, cum i-a zis, ca nu aveai voie sa murmuri ceva pentru ca uite am si asistat, cel care indraznea sa dezerteze, sau sa vorbeasca contra problemei asteia, era impuscat. Asta era nenorocirea cea mare. Barem baga-l in inchisoare, nu? Da’ sa-l impusti? Si am asistat la 4 executii, ca sa ne sperie si pe noi, cred…

– Si executiile au fost facute in urma carui fapt, mai concret?
– Pai cate unul, sa zicem, a vociferat ca… adica multi care… au dezertat, dezertau pana sa mearga pe front, erau dezertori deja din armata, si multi acolo… cand am intrat in focul razboiului, vorba aceea… era o problema care… si acei multi care faceau… adica nu respectau regulile, ce trebuie sa faci, atac, lupta, nu stiu ce, fara sa dai inapoi, fara sa vociferezi ceva. Era pedeapsa capitala. Asta a fost iar o problema ca sa ne sperie, sa ne intimideze, nu stiu nici eu ce…

– Si, a urmat lungul drum, nu?
– Mda, pe urma am venit… ne-a dat drumul acasa, atunci, in ’41, cand trebuia… asa… da… in ’41 ne-a trimis, dupa ce am fost pe frontul de la Odessa, am luat parte pe frontul de la Odessa, divizia a 3-a, si dupa ce am venit de pe frontul de la Odessa, care am mai scapat cu viata, ne-au trimis si am facut scoala de cadre, in Pitesti, aici.

Scoala de cadre de instructori, ca urmau sa incorporeze doua contingente deodata. 42 si 43 au fost incorporate deodata. Si am fost instructor la astia si tot regimentul 30 cand ne-au venit recrutii atunci, tot pe 8 februarie dar in 1942, am instruit o grupa aici… Dupa ce am instruit grupa aceasta, ordinul venea mereu. A venit concentratia.

Toti, concentrari, probleme. Si, cand eram in regiment, chiar eram intr-o duminica, cand faceam, cum sa spun eu, stergerea armamentului, nu mai tin minte cum ii spunea, ma trezesc, cand eram acolo, ma trezesc cu un caporal, un curier din-asta, si ma cheama, zice “Te cheama domnul colonel Munteanu”. Ma duc la domnul colonel Munteanu, ma prezint, si ma intreaba: “Camarade, ai fost pe front?” “Da, am fost” “Ai fost ranit?” “N-am fost ranit” “Da’ ce misiune ai avut?” “Tragator la mitraliera” “Asa, uite care e situatia, dumneata te duci, esti mutat la centrul de instructie numarul 5 Sarata din Basarabia. Acolo sunt concentrati…” cum erau si acolo, in Campulng, ca si acolo erau peste tot, “concentrati, si-i instruiesti” Vin unii, pleaca pe front, vin altii, stai pe loc… Lucrurile n-au fost asa.

– A fost initial, ca sa sune bine…
– Da, sigur… Cand ma duc in Basarabia, ma prezint in Basarabia si acolo un maior zice “Camarade…” intarziasem o zi… si… zice “Camarade, trebuia sa fii de ieri la unitatea noastra, de ce ai intarziat?” “Dom’le colonel, am dat si eu pe acasa pe la mama, ca am lasat-o singura”

– Ati fost sincer…
– Am fost sincer si am spus realitatea. “Bine, te iert”, zice, “dar uite care e situatia: maine de dimineata sa fii… ca se face adunarea batalionului” ca am avut si aici o soarta complicata, ca eu atunci cand ma prezentasem trebuia sa fac parte din batalionul 4 si m-au dat la 1 ca sa tin un concentrat care ala era concentrat, dar eu eram in timpul activitatii, nu puteam sa clintesc nimic

– Dar sa revenim putin la primul contact cu campul de lupta. Dupa ce ati plecat din Bucuresti a urmat, banuiesc, un drum foarte lung cu trenul, prima data… catre Odessa, nu?
– Nu aceea a fost in 1941, nu, ’42, in ’42 am fost trimisi in continuare mai departe, prima data cand am luat contactul cu… da, la Odessa.

– Dar pana la Odessa, a fost batalia de la Neutali, nu? De la… toate celelalte redute dupa aceea…
– Primul atac a fost la Prospa. Am marsaluit mult, vedeti dumneavoastra, am mers cu pasul, intelegeti, si ca un fel de teme de lupta, le-am avut inainte, cand trebuia sa cari munitia, sa cari alimentatia, iara, iti venea numai noaptea, bidonul de apa nu trebuia sa-ti lipseasca absolut… Si cand am inceput, cand ne-a bagat prima data in atac… ne-a spus…

Am fost in timpul ala foarte ingandurati pentru ca, vedeti dumneavoastra, nu ne spusesera realitatea, nu ne spusesera adevarul despre ce se intampla. Si… asta este in ’42. S-a adunat batalionul dimineata si am fost prezent acolo. M-a prezentat in fata batalionului si mi-a dat grupa a treia din plutonul trei, compania a treia. Acolo comandant era, comandantul batalionului era unul Buruiana, […] Buruiana, comandantul plutonului era Costescu, si al grupei era unul… de prin Muscel, de pe-aici era, nu-l mai tin minte.

– Dar Buruiana era de fapt o porecla, nu?
– Noi asa am zis… De ce? Pentru ca noi dupa ce faceam instructia de dimineata pana la 12, luam masa si eram liberi pana incepea iarasi la ora 2 si toti se bagau prin balarii, se culcau, ca aici nu am spus, acolo nu a mai fost ce mi-a spus colonelul, ci erau puscariasi…

– Detinuti…
– Detinuti politici, care iesera din puscarie de bunavoie